Departamentul de Relatii Internationale si Studii Europene

Apariţia specializării de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la Universitatea din Oradea, acum 10 ani, a pornit de la mai multe premise, printre care: tradiţia, procesul de internaţionalizare a Universităţii din Oradea survenit îndeosebi după anul 2000, nevoia pregătirii prin master a unor specialişti în domeniul dezvoltării regionale, cooperării transfrontaliere şi al securităţii la frontierele externe ale UE şi nu în ultimul rând, asumarea implementării unui program de studii cu atribute multidisciplinare, care să răspundă modelului de pregătire impus prin implementarea conceptului educaţional Bologna.

Cine are curiozitatea să răsfoiască lucrarea Învăţământul românesc la graniţa de vest a României Mari. Academia de drept din Oradea (1919-1934)[1], sau alte articole şi studii elaborate de cercetători ai istoriei învăţământului bihorean, va găsi numeroase argumente care să demonstreze tradiţia universitară a oraşului de pe malurile Crişului Repede, veche de peste două secole şi jumătate. Cea mai veche instituţie de învăţământ superior dintr-o vastă regiune de răsărit a Europei, Academia Regală de Drept îşi începe activitatea în 1777 cu Facultatea de Filozofie, din 1788 fiind înfiinţată şi Facultatea de Drept. În evoluţia instituţiei profesorii şi studenţii au trecut succesiv de la guvernarea austriacă la cea austro-ungară, pentru ca după primul război mondial Academia să funcţioneze în cadrul sistemului universitar românesc[2].

Perioada interbelică a învăţământului superior orădean, caracterizată de o creştere constantă a numărului se studenţi, a fost marcată de existenţa unui solid corp universitar, rezultat din îmbinarea fericită a eforturilor a două generaţii de cadre didactice. Tradiţia academică a fundamentat un mediu ştiinţific în care tinerele cadre didactice au putut să se dezvolte şi să se maturizeze profesional. Temele de cercetare abordate de profesorii Academiei, chiar dacă se înscriu în sfera ştiinţelor juridice, aduc în discuţie şi subiecte apropiate realităţilor de pe scena politică europeană interbelică. Ne referim la studiul „Protecţia minorităţilor de rasă, de limbă şi de religie sub regimul Societăţilor Naţiunilor”, publicat în 1930, cea mai importantă lucrare a profesorului orădean Gheorghe Sofronie pentru care a primit „Premiul Vernescu” al Academiei Române. De altfel, întreaga sa activitate ştiinţifică a contribuit la fundamentarea ideilor de naţiune, stat şi frontieră în dreptul internaţional, prin lucrările sale aducându-şi contribuţia la consolidarea păcii şi menţinerea acesteia pe baze juridice. Eugeniu Sperantia, constituie un alt exemplu de racordare a cercetării ştiinţifice la problematica sociologică europeană. Studiul publicat de acesta în 1930 este de fapt o analiză interdisciplinară a două noţiuni teoretice: viaţa socială şi educaţia, teme de mare actualitate şi printre cercetătorii contemporani. Un alt reprezentant al corpului profesoral orădean, Victor Cădere, aduce contribuţii importante la dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale României. Din postura de înalt funcţionar al Ministerului Afacerilor Străine, acesta a utilizat diplomaţia culturală pentru a face cunoscută istoria, cultura şi spiritualitatea poporului român în spaţiul european[3].

1. Cu 10 ani în urmă

Valorile acumulate de-a lungul a peste un secol şi jumătate de învăţământ superior au reprezentat un fundament solid pentru Universitatea din Oradea, continuatoare a Academiei de Drept. Reuşind să valorifice oportunităţile oferite de deschiderea survenită după 1990 în învăţământul superior din Romania, aceasta se plasează astăzi într-un sistem educaţional din ce în ce mai globalizat, în care Universitatea, restructurată după modelul european, este chemată să acţioneze ca un fel de vector asupra economiei, culturii şi instituţiilor, facilitând astfel, integrarea lor organică în concertul european.

Crearea Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în anul 2000, la iniţiativa rectorului Teodor Maghiar, încredinţat spre conducere profesorului Ioan Horga, va fi, pe de o parte, o pârghie activă pentru dezvoltarea unui pachet consistent de relaţii inter-universitare cu instituţii similare din Belgia, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Spania, Portugalia, Polonia, Slovacia, Ungaria, în special prin Programul Erasmus. Pe de altă parte, s-a dorit a fi şi cadrul de iniţiere a unor proiecte didactice şi de cercetare orientate către domeniul relaţiilor internaţionale şi al studiilor europene. Inaugurarea Centrului Internaţional de Cercetări Euroregionale (CICE) în anul 2000, lansarea programului de masterat Studii Euroregionale şi Relaţii Transfrontaliere (2001) şi demararea, în parteneriat cu Universitatea Reims Champagne Ardenne şi Institutul Internaţional de Ştiinţe Administrative din Bruxelles[4], a proiectului de cercetare a impactului mass-media asupra procesului de construcţie europeană, înfiinţarea Catedrei „Jean Monnet” de Studii Euroregionale (2002)[5], precum şi semnarea la începutul anului 2003 a acordului prin care Universitatea din Oradea intra în reţeaua Siena[6] a masterului european „Building of Europe”, alături de universităţi din Atena, Azore, Bologna, Coimbra, Cracovia, Granada, Hanovra, Salamanca, Siena, Strasbourg, au creat premisele academice şi logistice pentru funcţionarea, începând cu anul universitar 2003-2004, a programului de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene.

Bazele ştiinţifice, la care se adaugă şi un colectiv de cadre didactice hotărâte şi conştiente de misiunea primită, alcătuit din profesori consacraţi de la Catedra de Istorie – profesorii Barbu Ştefănescu[7], Sever Dumitraşcu[8], Viorel Faur[9], Mihai Drecin[10], Ioan Horga[11], conferenţiar Ioan Zainea[12], lectorii Antonio Faur[13], Sorin Şipoş[14] şi catedra de Geografie – profesorii Nicolae Josan şi Gheorghe Măhăra[15], conferenţiarii Alexandru Ilieş[16] şi Ribana Linc[17], au constituit argumente puternice pe baza cărora Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi-a fundamentat decizia de a se acorda, la propunerea profesorului Vasile Vese de la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, autorizarea de funcţionare provizorie a programului de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (RISE).

Alături de cadrele didactice amintite mai sus, o tânără generaţie a contribuit la formarea multidisciplinară a viitorilor absolvenţi ai specializării RISE. Amintim disciplinele din domeniile economie şi comunicare predate de lector Luminiţa Şoproni[18], sau pe Mircea Brie[19] şi Adrian Popoviciu[20], care au contribuit la însuşirea competenţelor şi aptitudinilor corespunzătoare cursurilor profesorilor mai sus amintiţi sau a altor colaboratori din cadrul altor facultăţi (profesor Floare Chipea, conferenţiar Vasile Ciocan[21] şi lector Dana Cigan[22]). Nu în ultimul rând ţinem să menţionăm aportul adus de asistent Constantin Ţoca[23] la materializarea cunoştinţelor acumulate la cursuri şi seminarii de către studenţi în cadrul activităţilor practice pe care le-a coordonat. Misiunea de implementare a unei pregătiri multidisciplinare a studenţilor, asumată încă de la autorizarea programului de studii de licenţă a fost îndeplinită şi prin colaborarea cu alte cadre didactice din Universitate în domeniul limbilor străine, în cele 6 semestre de studiu al limbilor străine fiind sprijiniţi de lector Dana Pantea[24] (engleză), de regretatul profesor Mircea Benţea[25] (italiană), de Felicia Constantin[26] (franceză) şi Mihai Georgiţă (germană). De asemenea un aport însemnat la pregătirea multidisciplinară a studenţilor l-a avut şi profesorul Sorin Curilă[27], care s-a ocupat de formarea deprinderilor şi aptitudinilor în domeniul IT.

Alte două momente marchează perioada de debut a studiilor în relaţii internaţionale şi europene la Universitatea din Oradea. Acestea s-au dovedit a fi, de-a lungul anilor, punctele forte care au contribuit fundamental la dezvoltarea ulterioară a specializării orădene. În primul rând, acelaşi colectiv constituit în jurul programului de studii RISE a reuşit, în anul universitar 2003-2004 să finalizeze cel mai mare proiect de cercetare cu finanţare europeană în cadrul Universităţii din Oradea[28]. Alături de rezultatele intrinseci, alte două vor avea impact major asupra desfăşurării în bune condiţii a activităţilor didactice: reabilitarea şi dotarea cu aparatură şi mobilier modern a clădirii Centrului de Informare şi Consultare Europeană, respectiv relaţiile de colaborare dezvoltate cu Camerele de Comerţ din Bihor, Satu Mare şi Sălaj, Consiliul IMM-urilor Bihor, Federaţia Patronilor din Bihor, Zona Metropolitană Oradea. Aceste parteneriate au demonstrat importanţa relaţiei dintre corpul profesoral universitar şi mediul socio-economic, ceea ce a avut drept rezultat orientarea curriculei programului RISE către cursuri cât mai practice. Odată cu implementarea sistemului Bolognia în învăţământul superior românesc, s-a declanşat şi o acţiune de revizuire substanţială a planului de învăţământ în conformitate cu principiile enunţate mai sus[29].

În al doilea rând, în anul 2005, Comisia Europeana a aprobat proiectul depus pentru crearea Institutului de Studii Euroregionale Oradea-Debrecen (ISER), ca Centru European de Excelenta „Jean Monnet”[30]. Acest fapt însemna, pe de o parte, recunoaşterea la nivel european a potenţialului didactic şi de cercetare al colectivului RISE de la Oradea, iar pe de alta parte, consolida excelenta relaţie de colaborare cu Departamentul de Geografie şi Dezvoltare Regională din cadrul Universităţii din Debrecen ce datează din 2000[31]. ISER a devenit un veritabil pol de cercetare, rezultatele fiind materializate în 17 volume colective[32]. Revista Eurolimes, care prin apariţiile sale bi-anuale a ajuns la numărul 15, dezbate aspecte actuale ale problematicii frontierelor europene[33], impunându-se ca un produs ştiinţific de referinţă în mediul academic internaţional[34]. Proiectele iniţiate de ISER referitoare la strategia comună de dezvoltare a Oradiei şi Debrecenului[35], sau de formare de resurse umane prin proiecte europene de mobilităţi au demonstrat ca Institutul poate constitui o pârghie importantă în valorizarea activităţii ştiinţifice a colectivului RISE.

2. După 5 ani

După perioada de construcţie şi căutări, care a durat cinci ani, colectivul RISE avea să treacă în 2007-2008 un examen extrem de important, acela al evaluării primelor trei promoţii de absolvenţi, urmat de cel al acreditării specializării. Evaluarea studenţilor s-a făcut de către o comisie alcătuită din cadre didactice ale Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, Bucureşti (SNSPA), din care au făcut parte profesorii Adrian Miroiu, Cezar Bârzea şi Iordan Gheorghe Bărbulescu. Toate cele trei promoţii evaluate în anii 2007 şi 2008 au trecut exigentul examen cu un procent de promovabilitate de peste 90%, ceea ce a constituit un argument suplimentar pentru obţinerea acreditării programului de studii RISE, de către ARACIS în vara anului 2009. A urmat acreditarea, în acelaşi an, a programelor de masterat Dezvoltare Regională şi Comunicare Instituţională în U.E. şi Securitate Europeană, ambele completând paleta pregătirii aprofundate în domeniul RISE.

Încrezător în potenţialul academic şi de cercetare, tânărul colectiv de la Oradea a reuşit să acrediteze în anul 2010 programul de studii RISE cu predare în limba engleză, primul din ţară, un an mai târziu fiind acreditate şi programele de masterat European Studies şi Relaţii Internaţionale, primul păstrând linia de predare în limba engleză. Ultimul program, Studii de securitate, care a primit aprobare de funcţionare în 2012, completează paleta didactică şi ştiinţifică a colectivului de la RISE. Evoluţia către forme de pregătire din ce în ce mai specializate este completată din 2010 de obţinerea dreptului de a conduce lucrări de doctorat în domeniul RISE de către profesorul Ioan Horga, în cadrul Şcolii Doctorale de la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca[36].

Aceste rezultate de natură academică aveau să consolideze colectivul RISE sub cel puţin patru aspecte. Primul se caracterizează prin dezvoltarea departamentului datorită cooptării unor noi cadre didactice: conferenţiarul Sorin Şipoş, transferat în 2007 de la Departamentul de Istorie; absolvenţii clujeni, Cristina Dogot[37] şi Dorin Dolghi[38], titularizaţi ca lectori în 2007, respectiv 2009; Alina Stoica[39], absolventă a specializării Istorie va parcurge treptele universitare de la poziţia de preparator la cea de lector în cadrul acestui colectiv; Mariana Buda[40], absolventă de franceză – spaniolă, devine una dintre persoanele de baza în pregătirea multidisciplinară a studenţilor de la RISE, alături de Florentina Chirodea[41] şi Cosmin Chiriac[42]. Lor li se vor adăugă si alte două cadre didactice, recrutate chiar dintre absolvenţii primei promoţii de RISE: asistenta Lia Derecichei[43] şi lectorul Istvan Polgar[44]. Mediul creat a constituit şi o oportunitate pentru promovarea în cariera didactică a altor cadre didactice: Sorin Şipoş – profesor, Mircea Brie şi Luminiţa Şoproni – conferenţiari, Adrian Popoviciu – lector.

Al doilea aspect vizează impunerea colectivul RISE în cadrul Universităţii ca o structură bine închegată şi foarte dinamică, obţinând în 2010 statul de departament, având în fruntea sa pe conferenţiarul Mircea Brie, secondat de către lectorii Florentina Chirodea, Cristina Dogot, asistentul Ţoca Constantin şi sprijiniţi de către referentul de specialitate Elena Zierler, transferată de la Geografie în anul 2010. Totodată, colectivul s-a impus şi la nivel naţional, dezvoltând excelente relaţii de colaborare cu colegii de la SNSPA Bucureşti şi UBB Cluj-Napoca. De asemenea, departamentul înregistrează relaţii puternice cu structuri similare din Franta, Italia, Polonia, Portugalia, Spania, Turcia şi Ungaria.

O altă dimensiune a colectivului RISE este dată de măsura valorii sale acumulată în perioada 2008-2012 prin proiectele câştigate de către mai mult de jumătate dintre membrii departamentului. Numărul proiectelor „Jean Monnet” gestionate situează Universitatea din Oradea pe un onorant loc 2 la nivel naţional, din cele 14 proiecte câştigate de Oradea până în 2012, 11 aparţinând colectivului RISE. Având aproape experienţa didactică şi ştiinţifică a profesorului Ioan Horga, rând pe rând, Luminiţa Şoproni în 2009[45], Mircea Brie şi Cristina Dogot în 2010[46], Adrian Popoviciu şi Dorin Dolghi[47] în 2011, Sorin Şipoş şi Alina Stoica în 2012[48], s-au numărat printre performerii procesului de selecţie al Programului „Jean Monnet”[49]. Alte tipuri de proiecte gestionate cu succes de membri departamentului fac parte din Programul HU-RO sau Programul pentru Europa de Sud-Est[50].

În fine, ce-l de-al patrulea domeniul în care membrii departamentului RISE s-au remarcat în mod deosebit a fost cel al cercetării ştiinţifice. Pe de o parte, domeniile cu anumită relevanţă s-au consolidat, iar pe de alta parte, şi-au făcut apariţia domenii noi. Cercetarile asupra problematicii semnificaţiei frontierelor europene în construcţia europeană, în formarea identităţii europene şi în dezvoltarea spaţiului european comun, au căpătat noi dimensiuni prin câştigarea, în 2011 a proiectului „Jean Monnet” – Multilateral Research Group, Initiative and Constraint in the Mapping of Evolving European Border, coordonat de profesor Ioan Horga, colectivul RISE demonstrând că are capacitatea de a se implica la cel mai înalt nivel în cercetarea ştiinţifică internaţională[51].

3. Oferta educaţională actuală în domeniul Relaţiilor Internaţionale şi a Studiilor Europene

Astăzi, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene propune, atât la nivel de licenţă cât şi la masterat, linii de studiu (specializări) în limbile română sau engleză, cu un pronunţat caracter interdisciplinar şi multidisciplinar. Acestea tratează probleme de actualitate, cu o ofertă consistentă de activităţi practice (la nivel de licenţă: aplicaţii de teren, stagii de practică) şi schimburi de experienţă (burse Erasmus) în peste 60 de universităţi din Uniunea Europeană. Pregătirea pe care departamentul o oferă deschide un orizont larg în ceea ce priveşte posibilităţile de angajare.

Oferta educaţională pusă la dispoziţia absolvenţilor de liceu se concretizează în 3 specializări de studii universitare de licenţă (Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene – cu predare în limba engleză, Studii de Securitate), iar la nivel de masterat Departamentul gestionează 4 programe de studii (Dezvoltare regională şi comunicare instituţională în UE, Relaţii internaţionale, Securitate Europeană, Studii Europene – cu predare în limba engleză). Toate specializările au obţinut acreditarea din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior[52]. Începând cu anul universitar 2013-2014 oferta educaţională se va îmbogăţi cu o nouă specializare la nivel de masterat, Evaluarea Politicilor şi a Programelor Publice Europene.

Text preluat din volumul aniversar:
10 ani de Relaţii internaţionale şi studii
europene la Universitatea din Oradea